Bradutul

 

 

 

A fost odata ca niciodata, in mijlocul unei paduri un bradut. Lui insa nu ii placea zapada, si in acea iarna cazuse destul de multa. Asa ca, el era foarte trist iar ceilalti brazi ii tot repetau:

            - Zapada nu iti va face nimic, nu trebuie sa-ti fie frica.

Dar bradutului ii era frig si, ca in fiecare an, se raci.

-Hapciu, hapciu, stranuta bradutul.

Cel mai batran brad din padure, care avea 1000 ani ii explica micutului brad ca nu trebuie sa-i fie frica de zapada deoarece ea nu face rau la nimeni. Dar bradutul nostru stia ca nu ii va trece asa usor. Veni noaptea si bradutul adormi. Visa foarte frumos insa ii era tot timpul frig. Veni si dimineata, soarele rasari si bradutul se trezi....ii era frig in continuare. Se gandi ce se gandi se se hotari: facu un juramant: nu o sa-mi mai fie frig  si frica de iarna nicioadata . Veni iarasi noaptea si o zana care ii auzise juramantul veni si il vizita. Ii facu o vraja prin care alunga frica si frigul de la bradut. Dimineata lui nu ii mai era frig si incepu sa strige cu bucurie:

-Uraa, uraa! Nu-mi mai este frig.

Cand il auzira, ceilalti brazi se simtira usurati. Batranul brad veni la el si il felicita:

-Ai vazut micutule, dorinta ta s-a implinit.

De atunci, bradutilor nu le mai este frica de iarna.


Ai vrea sa citesti si alte povesti? Iti recomandam:

Adauga un comentariu