Istoria ceasului

Autor: Dorina Neamtu

         Istoria  ceasului este foarte lungă  ÅŸi au existat multe tipuri diferite de ceasuri de-a lungul secolelor. Nu toti istoricii sunt de acord cu privire la istoria ceasului. Cuvantul ceas a fost folosit pentru prima data în secolul  al  14-lea (aproximativ 700 de ani în urmă). 

        Prima modalitate de stabilirea a timpului a fost privirea soarelui care traversa cerul de-a lungul unei zile. Cand soarele era direct deasupra capului pe cer, era mijlocul zilei sau pranzul. Cand soarele era aproape de orizont era fie dimineata (rasarit) fie seara (apus). Precizarea timpului in acele vremuri nu era foarte exacta.

       Cel mai vechi tip de ceas a fost cadranul solar sau ceasul soare. Acestea au fost folosite in jurilu anului 3.500 BC ( aprox. cu 5.500 de ani in urma). Cadranele solare utilizau soarele pentru a afla ce ora este. Umbra soarelui inainta printr-un numar de discuri rotunde care specificau ora. Deoarece cadranele solare se foloseau de soare pentru a spune ora, acestea puteau fi folosite pentru consultarea timpului doar in timpul zilei.

In jurul anului 1400 BC (aprox. cu 3.400 de ani in urma) in Egipt au fost inventate ceasurile de apa. Acestea se numeau clepsidre  si erau formate din 2 recipiente de apa, unul mai mare decat celalalt. Apa calatorea din recipientul mai mare in cel mai mic prin intermediul unui tub de legatura. Recipientele aveau marcaje  pentru nivelul apei, care specificau ora. Ceasurile de apa au fost foarte populare in Grecia unde au fost imbunatatite de-a lungul timpului. De asemenea ele puteau fi folosite pentru a determina ora si noaptea si erau mult mai precise decat cele solare.

        Grecii au impartit anul in 12 parti pe care le-au numit luni. De asemenea au divizat fiecare luna in 30 de parti numite zile. Anul avea un numar total de 360 de zile sau 12 timpuri de 30 de ori. Aproximativ in aceeasi perioada, egiptienii si babilonienii au decis sa imparta ziua de la rasarit la apus in 12 parti numite ore. Ei au impartit de asemenea si noaptea, timpul de la apus la rasarit in 12 ore. Insa ziua si noaptea nu erau la fel de lungi, iar lungimea zilelor si a noptilor se schimba in timpul unui an. Aceasta inseamna ca durata orei trebuia schimbata in functie de perioada anului, iar ceasurile de apa trebuiau potrivite in fiecare zi. In final aceast inconvenient s-a rezolvat prin impartirea zilei in 24 de ore de lungime egala (12 zile ale zilei si 12 zile ale noptii), iar timpul a putut fi masurat cu mai multa precizie. De ce au fost impartite ziua si noaptea in 12 parti? 12 este numarul de cicluri ale lunii intr-un an de zile, fiind un numar special in multe culturi. Ora a fost divizata in 60 de minute, iar fiecare minut a fost impartit in 60 de secunde. Ideea impartirii orelor si minutelor in 60 de parti vine de la sistemul sexazecimal Sumerian, care era bazat pe numarul 60. Acest sistem a fost dezvoltat aproximativ cu 4.000 ani in urma.

          Inainte de ceasurile cu pendul, Peter Henlein a inventat in Germania, in jurul anului 1510 ceasurile de buzunar, care indicau doar ora si nu aveau cadran de protectie. Nu erau foarte precise. Primul ceas cu limba si pentru minute a fost inventat de  Jost Burgi in 1577, care avea de asemenea probleme. Insa primul ceas folositor a fost ceasul cu pendul, realizat de Christian Huygens in jurul anului 1656. Pendului se legana din stanga in dreapta, si in timp ce pendula, rotea o roata cu dinti. Roata cu dinti misca penele  de la ora si minute ale ceasului  până la 15 grade). O problema a ceasurilor cu pendul era aceea ca ele se  opreau dupa o anumita perioada si trebuiau repornite.  Primul ceas cu pendul avand baterii externe a fost dezvoltat in jurul anului 1840. Incepand din  1906, bateriile au fost in interiorul ceasului.

          In 1787 este inventat primul ceas cu alarma ( Levi Hutchins) al carui defect major era ca suna doar la o anumita ora: 4:00 a.m. 

          In timpul primului razboi mondial a fost inventat ceasul de mana. Primul om care a purtat un ceas de mana a fost fizicianul francez Blaise Pascal.

           Cuartul este un tip de cristal care arata ca si sticla. Cand se aplica tensiune, electricitate sau presiune cristalul de cuart vibreaza sau oscileaza cu o rata sau frecventa constanta. Vibratiile misca penele ceasului cu o precizie foarte mare. Ceasurile cu cristal de cuart s-au inventat in 1920.

         După secole de evoluÅ£ie, azi putem găsi diferite tipuri de ceasuri: ceasul solar, clepsidra, lumânarea gradată, ceasurile mecanice, ceasurile electromecanice, ceasurile electronice, ceasurile atomice, de perete, de buzunar, deÅŸteptătoare, ceasuri astronomice.

-AM si PM: Dupa cum ati aflat un ceas arata doar 12 ore la un moment dat, si de aceea trebuie ca penele sa parcurga de 2 ori ceasul pentru a masura 24 de ore pentru a completa o zi. Atunci cand vorbim despre primele 12 ore ale zilei ( de la miezul noptii la miezul zilei)  si celelalte 12 ore ( de la amiaza la miezul noptii) vom folosi termenii:

AM - Ante meridian: AM - de amiază, de la latinescul pentru "înainte de prânz" 

PM - Post meridian: PM - după amiază, de la latinescul pentru "dupa amiaza" .

 

 


Ai vrea sa citesti si alte povesti? Iti recomandam:

Adauga un comentariu